(sec-dif-inundatii)= # Inundații și eroziunea malurilor ````{admonition} Intuiție :class: tip ```{include} ../casete/10_terenuri_dificile/dif_inundatii.md ``` ```` Deși inundațiile și eroziunea fluvială sunt, prin natura lor, fenomene hidrologice și hidraulice, ele intră direct în domeniul geologiei inginerești acolo unde afectează stabilitatea terenului de fundare al construcțiilor hidrotehnice – poduri, diguri, praguri de fund, prize de apă – și al malurilor pe care sunt amplasate. Dinamica unei albii naturale este rezultatul echilibrului, mereu instabil, dintre debitul lichid, debitul solid transportat și panta longitudinală; orice modificare a acestui echilibru (regularizări, extrageri de agregate din albie, îndiguiri, schimbări climatice ale regimului de precipitații) se reflectă în eroziunea sau în depunerea de aluviuni pe anumite tronsoane. **Eroziunea malurilor** se produce prin acțiunea combinată a curentului (subminarea bazei malului, urmată de prăbușirea materialului nesusținut) și a valurilor, la care se adaugă, pe malurile alcătuite din pământuri coezive, ciclurile de îngheț–dezgheț și de umezire–uscare; procesul are multe trăsături comune cu eroziunea de bază a versanților discutată în {numref}`Secțiunea %s `, cu diferența că agentul de subminare este permanent, nu ocazional. Protecția malurilor se realizează prin lucrări de apărare – anrocamente (*riprap*), gabioane, saltele de fascine sau geotextile, ziduri de sprijin – ale căror dimensiuni se stabilesc în funcție de viteza curentului și de panta malului. O formă particulară și local foarte intensă de eroziune este **afuierea** (*scour*), adâncirea albiei produsă de accelerarea curentului în jurul unui obstacol – o pilă de pod, o culee, un prag de fund. Ca la orice obstacol scufundat într-un curent, apa care se apropie de pilă este deviată în jos, spre pat, formând un **curent descendent** care erodează materialul patului chiar în amonte de obstacol; la baza pilei, acest curent se rulează într-un **vârtej potcoavă** (*horseshoe vortex*), care înconjoară pila și continuă eroziunea de-a lungul flancurilor ei, în timp ce în aval se formează **vârtejuri de siaj** care redepun o parte din materialul erodat ({numref}`Figura %s `). Rezultă o **groapă de afuiere** locală, de adâncime $y_s$ măsurată sub patul inițial al albiei, ale cărei dimensiuni depind de viteza și adâncimea curentului de abordare, de lățimea și forma pilei, de unghiul de atac și de granulozitatea materialului patului. Metodologia de referință pentru evaluarea afuierii la poduri, folosită pe scară largă și în proiectarea românească, este circulara HEC-18 a administrației federale americane a drumurilor {cite:p}`HEC18-2012`; [DE VERIFICAT: existența și indicativul unei reglementări tehnice românești specifice, distincte de HEC-18, pentru calculul afuierii la infrastructurile de poduri.] Adâncimea fundației unei pile trebuie să depășească adâncimea maximă probabilă a gropii de afuiere, cumulată cu eroziunea generală de albie așteptată pe durata de exploatare a lucrării, altfel fundația rămâne, practic, suspendată deasupra unui gol care se poate agrava brusc la o viitură majoră – mecanism responsabil pentru o parte importantă a cedărilor de poduri produse în timpul inundațiilor la nivel mondial. ```{figure} ../figures/svg/dif-afuiere-pila.svg :name: fig-dif-afuiere-pila :width: 95% Afuierea locală la o pilă de pod: (a) secțiune longitudinală, cu curentul descendent, vârtejul potcoavă și groapa de afuiere de adâncime $y_s$; (b) vedere în plan, cu vârtejul potcoavă și vârtejurile de siaj (după {cite:alp}`HEC18-2012`, simplificat). ``` La scara bazinului hidrografic, evaluarea și gestionarea riscului la inundații sunt reglementate, la nivel european, de Directiva 2007/60/CE, transpusă și în legislația română, care impune elaborarea hărților de hazard și de risc la inundații pentru bazinele hidrografice cu risc potențial semnificativ {cite:p}`Directiva2007-60`; aceste hărți, similare ca principiu hărților de risc la alunecări discutate în {numref}`Secțiunea %s `, stau la baza deciziilor de amplasare a construcțiilor noi și de dimensionare a lucrărilor de apărare existente. Investigarea hidrogeologică a amplasamentelor din lunci inundabile – nivelul și regimul apei subterane, legătura hidraulică dintre albie și acvifer – se realizează prin metodele descrise în {numref}`Secțiunea %s `.