7. Cutremure de pământ#
Intuiție
Îndoaie o riglă de plastic până se rupe: energia pe care ai pus-o în ea, încet, pleacă într-o clipă, ca un pocnet. Scoarța face același lucru pe falii, doar că „încet” înseamnă zeci sau sute de ani, iar „pocnetul” este cutremurul. Ce simte o clădire depinde apoi nu numai de cât de tare a pocnit rigla, ci și de pământul pe care stă clădirea.
Cutremurele de pământ sunt cea mai violentă manifestare a energiei interne a Pământului resimțită direct la suprafață. Ele reprezintă eliberarea bruscă a energiei de deformație elastică acumulate lent în litosferă și radiată sub formă de unde seismice. Pentru inginerul constructor, cutremurul nu este doar un fenomen geofizic, ci o acțiune de proiectare care depinde hotărâtor de alcătuirea geologică a amplasamentului: același eveniment produce accelerații și degradări foarte diferite pe rocă, pe depozite aluvionare groase sau pe pământuri afânate saturate. Capitolul de față tratează cauzele cutremurelor, mecanismul lor de producere, propagarea undelor seismice, seismicitatea și zonarea seismică a României, precum și efectele geologice ale mișcării seismice și consecințele lor pentru documentațiile geotehnice.
În acest capitol:
Zonarea seismică a teritoriului României și hărțile de hazard
Exerciții — întrebări cu rezolvări ascunse.
Ce vei putea face la sfârșitul capitolului
să explici de ce apar cutremurele și ce face ca sursa Vrancea să fie deosebită;
să deosebești magnitudinea de intensitate și să estimezi perioada proprie a unui pachet de pământ;
să citești zonarea seismică din P 100-1 și să recunoști terenurile predispuse la lichefiere.
În fișele disciplinei: Master IG – cursul 5 (cutremure, macrozonarea seismică a României, hărți de hazard); licență – cursul 5. Vezi Cursul și fișele disciplinei.