2. Edometrul: ce se întâmplă când apăsăm#
Intuiție
Pune o probă de argilă într-un inel rigid de oțel (ștanță), deasupra o plăcuță poroasă, și adaugă greutăți. Proba nu poate ieși lateral; poate doar să se scurteze, scoțând apă prin pietrele poroase de sus și de jos. Măsori cât s-a scurtat pentru fiecare greutate. Atât. Din această încercare banală ies trei dintre cei cinci parametri ai teoriei stării critice.
Edometrul este cea mai simplă încercare de compresiune pe pământuri și singura în care știm exact ce se întâmplă cu volumul: deformația laterală este zero, deci \(\Delta V/V = \Delta h/h\). Vom învăța din el:
Încercarea — aparatul, procedura, de ce așteptăm 24 h la fiecare treaptă;
Curba de compresiune — curba \(e\)–\(\log\sigma'_v\): de ce o desenăm în logaritm și ce înseamnă că este (aproape) dreaptă;
Normal consolidat, supraconsolidat și memoria pământului — normal consolidat vs. supraconsolidat: presiunea de preconsolidare și memoria pământului;
De la C_c, C_s la \lambda, \kappa — trecerea de la \(C_c\), \(C_s\) (notațiile clasice) la \(\lambda\), \(\kappa\) (notațiile stării critice) și de la \(\log_{10}\) la \(\ln\);
Exerciții — exerciții.
Ce vei putea face la sfârșitul capitolului
să citești de pe o curbă edometrică \(C_c\), \(C_s\), \(\sigma'_p\) și să calculezi OCR;
să transformi \(C_c\) în \(\lambda\) și \(C_s\) în \(\kappa\);
să explici cu propriile cuvinte ce înseamnă că „pământul își amintește cea mai mare încărcare din istoria lui”.