3. Forfecarea: ce se întâmplă când alunecăm#
Intuiție
Mergi pe o plajă. Lângă apă, pe nisipul îndesat și ud, talpa lasă o urmă mai uscată în jurul ei: nisipul forfecat de talpă și-a mărit volumul și a supt apă din jur. Mai sus pe plajă, pe nisip afânat, piciorul se afundă și nisipul se îndeasă sub el. Același nisip, două comportări opuse — și singura diferență este cât de îndesat era la început. Dacă ai înțeles asta, ai înțeles jumătate din teoria stării critice.
Edometrul ne-a arătat ce face volumul când apăsăm. Acum vedem ce face volumul când forfecăm — și, mai ales, ce face rezistența la forfecare. Vom descoperi că:
un pământ îndesat (sau supraconsolidat) se dilată la forfecare, are un vârf de rezistență și apoi slăbește;
un pământ afânat (sau normal consolidat) se contractă și crește monoton până la un platou;
la deformații mari, amândouă ajung la același platou de rezistență și la același volum: starea critică.
Pagini:
Cutia de forfecare directă — cutia de forfecare directă: cel mai simplu mod de a forfeca;
Afânat și îndesat: două drumuri spre același loc — cele două comportări și întâlnirea lor în starea critică;
Aparatul triaxial — aparatul triaxial: de ce avem nevoie de el și ce măsoară;
Drenat și nedrenat — forfecare cu și fără drenaj; ce face presiunea apei;
Exerciții — exerciții.
Ce vei putea face la sfârșitul capitolului
să desenezi din memorie curbele \(\tau\)–\(\gamma\) și \(\Delta V\)–\(\gamma\) pentru un pământ afânat și unul îndesat;
să explici diferența dintre unghiul de frecare de vârf și cel la stare critică;
să spui ce se întâmplă cu presiunea apei din pori într-o încercare nedrenată pe argilă NC și pe argilă OC.